Sute de mii de generatii traiesc in noi
"La plimbare cu oamenii cavernelor" ne aduce fata in fata cu o parte din noi insine,asa cum probabil eram cu o mie,cu o suta de mii sau cu un milion de generatii in urma.Deschideti un album de fotografii ale parintilor si veti vedea chipurile bunicilor sau ale strabunicilor,adica a doua-trei generatii din familia voastra.Cautati prin albumele bunicilor si veti constata ca anumite aspecte fizionomice ale voastre pot fi regasite in niste trasaturi ale stra-stra-bunicilor,adica ale 6-7 generatii in urma.Apoi,inchipuiti-va un album de fotografii de "familie" de acum un milion de generatii...
Un arbore controversat
Pe parcursul calatoriei noastre in trecutul omenirii este important sa avem imaginea unui copac in care omul actual (Homo sapiens) este plasat la terminatia unei singure ramuri,care,conform legilor naturale,s-ar putea ramifica la randu-i sau,dimpotriva,si-ar putea inceta cresterea.Ultimele cinci milioane de ani,reprezentand doar o clipita din istoria de 4,5 miliarde ani a vietii pe planeta noastra,natura a nascut ,modelat si selectat o multitudine de forme si de variatii ale maimutelor umanoide si ale hominidelor.Cantitatea de dovezi fosile care au legatura cu evolutia omului este infirma,abia daca ar umple portbagajul unei masini.Dintre toate aceste evidente ,antropologii au reusit sa cladeasca o istorie fascinanta,dar mult controversata.Tehnicile de genetica si calculatoarele de ultima generatie au permis obtinerea de noi date,dar nu si clarificarea acestei spinoase probleme.
Pe propriile picioare
Cele dintai primate capabile sa se deplaseze biped au aparut acum 4,5-5 milioane de ani in Africa.Descoperirile norocoase ale unor fragmente de schelet ,apartinand primelor australopitecine,nu dovedesc insa o directa descendenta intre ele,putand fi mai degraba niste ramificatii sau derivatii ale unui stramos comun,de felul ramapitecinelor,maimute cu deplasare semibipeda.Opiniile curente privind morfologia craniului si a scheletului corpului arata ca australopitecinele (Australopithecus anamensis,A.afarensis , A.africanus, A.Boisei, A.robustus etc.,posibil Homo rudolfensis si H.habilis) erau mai apropiate de maimute decat de oamenii moderni,deoarece aveau un craniu cu capacitate redusa(putin mai mare decat cea a unui cimpanzeu actual ,400-500 cmc),erau de statura mica(1-1,2 m),se deplasau biped,dar probabil se catarau cu usurinta in copaci.Teoriile clasice sustin ca dintre australopitecine,Homo habilis ("omul indemanatic") ar fi primul hominid modern,iar din el ar fi evoluat toate speciile de Homo.Alte pareri sustin ca habilis ar fi fost doar una dintre multele maimute care au impartit acum doua milioane de ani,teritoriul comun al savanelor si al semideseurilor africane si nu exista dovezi concrete (verigi lipsa) care sa dovedeasca ascendenta primului Homo adevarat (H.erectus,"omul vertical")din habilis.
Ce este totusi un Homo?
Antropologii tind sa raspunda ca acest gen corespunde unei specii cu o capacitate craniana deosebit de mare (cel putin 800 cmc),statura inalta,postura perfect verticala,deplasare exclusiv bipeda,dentitie nespecializata,omivora,capabila de vorbire articulata si de crearea unor unelte complexe.Aparitia lui Homo erectus este rezultatul unei uluitoare revolutii genetice necesare si suficiente pentru propulsarea lui erectus spre diversificare si,in final,spre aparitia omului modern.
Divergenta fundamentala intre evolutionismul traditional si creationismul stiintific este generata de etapa de trecere intre australopitecine (in speta ,Homo habilis) si hominidele moderne (Homo erectus si ergaster,probabil doua variatii ale aceleiasi specii).Pana acum,antropologii nu au descoperit "veriga lipsa" care sa explice cum a fost posibil saltul urias de la caracterele de maimuta la cele perfect umane.Faptul cel mai frapant este dublarea brusca a capacitatii craniene,aspect care a contat mai mult ca oricare altul in declansarea acestei dispute.Aceasta etapa revolutionara a ramas pana acum un "triunghi al Bermudelor" pentru antropologie.
Adresa URL : http://treicaifrumosi.blogspot.ro/2013/03/la-plimbare-cu-oamenii-cavernelor_26.html
