Experiente din pragul mortii - Explicatii stiintifice sau fenomene paranormale ?

Experiente din pragul mortii - stintifice sau fenomene paranormale ? 
Unul dintre cele mai mistere ale vietii este ceea ce se va intampla cu noi dupa moarte .Multi oameni care s-au aflat in pragul mortii sustin ca ar cunoaste raspunsul.



In decembrie 1943 , soldatul George Ritchie din Armata SUA  se lupta cu o pneumonie acuta in spitalul militar din Abilene , Texas. Trezindu-se din somn intr-o noapte , el s-a simtit dintr-o data mai bine si s-a dat jos din pat pentru a-si cauta hainele. Negasindu-le , a privit din nou spre pat si a fost surprins sa constate ca in pat zacea un barbat tanar.A fugit din camera si pe coridor si a acostat un sergent , dar acesta l-a ignorat in totalitate.


Fuga de moarte

     Ritchie , s-a trezit curand in afara spitalului , deplasandu-se repede ca si cand ar fi zburat .
A ajuns la o strada de colt cu rau mare . Din cate isi putea da seama devenise invizibil ; trecatorii de pe strada nu-i acordau nici o atentie. Ritchie a pornit inapoi spre spital , deplasandu-se chiar mai repede. Fugind drintr-o sectie a spitalului in alta , soldatul si-a cautat patul si barbatul adormit care purta pe degetul mijlociu al mainii stangi un inel , insemn al unei fratii. In cele din urma , ritchie , si-a gasit patul - dar , spre disperarea lui , a vazut ca trupul fusese acoperit cu un cearsaf.

     Camera parea sa se umple cu o lumina stralucitoare , si intreaga sa viata , " fiecare intamplare , gand si conversatie , palpabile ca o serie de ilustratii "  , i se derulau in fata ochilor.

   Reintors brusc in propriul corp , Ritchie a inceput sa agite slab , spre mirarea doctorului care abia il semnase certificatul de deces.Fusese "mort" noua minute .

Date despre moarte   

Multi ani mai tarziu , Ritchie , a devenit medic psihiatru si cea a unui alt medic , Raymond Moody.Povestirea a fost inclusa , alaturi de alte relatari ale unor "experiente din pragul mortii" (NDEs) in cartea lui Moody , Viata de dupa viata (1975) . Cartea a starnit un interes atat de mare incat , in 1982 , in SUA s-a realizat un sondaj Gallup care a dezvaluit ca opt miliane de americani adulti avusesera experiente similare sau asemanatoare.
    Fenomenul este departe de a fi modern.In urma cu peste 2000 de ani , Platon relata povestea soldatului Er , care fusese declarat mort pe campul de lupta dar care a revenit la viata atunci cand corpul sau urma sa fie incinerat. Er povestea cum sufletul ii parasise corpul si calatorise spre un loc in care alte suflete erau judecate de fiinte divine; lui s-a spus ca trebuie sa se intoarca si sa povesteasca si celorlalti ceea ce vazuse.

Experienta parasirii propriului corp , cum e cea  descrisa in Cartea Tibetana a mortilor pare similara cu senzatia avuta in pragul mortii .Aceasta ilustratie este o descriere foto a unei asemenea experiente . 

Imortalizat in opere scrise  

In 1918 , pe campul de lupta modern de pe malurile raului Piave din Italia , scriitorul Ernest Hemigway a fost ranit de explozia unui obuz de mortiera si credea ca va muri . Insa el a supravietuit si dupa multi ani si-a reamintit senzatia avuta in pragul mortii si a descriso in romanul Adio , arme (1929 ) : " Am incercat sa respir  dar nu am putut respira si am simtit cum ma desprind de corp , inaltandu-ma cu totul in aer . M-am indepartat usor , perfect constient , si stiam ca nu sunt mort si ca era o greseala sa ma gandesc ca tocmai am murit.Apoi am simtit cum incep sa alunec inapoi. Am inceput sa respir si m-am intors ".

    Experiente similare au avut loc in intreaga lume si pe tot parcursul istoriei , starnind pentru prima data interesul in secolul al XIX-lea .Insa abia in ultimele decenii , evolutia remarcabila a tehnicilor de resuscitre au permis ca medicii sa reduca , practic , oamenii " de pe marginea mormantului " , devenind posibila o documentare mai ampla a unui numar semificativ de relatari despre moarte .


Stadiile comune

Cercetatorii au clasificat experienta in functie de succesiunea unor etape , bazate pe relatarile celor care au revenit la viata . Toate se aseamana izbitor de mult cu ceea ce este descris in Cartea tibetana a mortilor .
      Primul stadiu este foarte asemanator cu experienta de parasire a corpului , descrisa de multi oameni perfect sanatosi , si pe care unii sunt capabili sa si-o autoincluda . Exista o senzatie de plutire in afara corpului  , si persoana vede adesea o scena sau unele intamplari  - uneori chiar propriul corp - dintr-o perspectiva diferita . Aceasta senzatie este insotita de un sentiment de calm absolut : multi au relatat despre amuzamentul resimtit la vederea personajelor innebunite care se aflau sub ei .Acestia au fost capabili chiar sa descrie manevrele executate de personalul salile de operatii pentru a-i resuscita , in intervalul de timp in care erau considerati decedati.
      Persoana trece apoi printr-un tunel intunecat , insotit uneori de sunetul sau de senzatia unui curent de aer.La capatul acestui tunel se afla o lumina stralucitoare , figurile prietenilor sau a rudelor deja moarte sau , uneori , o figura stralucitoare care este o parte importanta din credinta religioasa a acestei persoane .
      Urmeaza privelistea unei gradini minunate , plina de flori si paraiase stralucitoare , scaldate in razele soarelui ; sau  " insulele de lumina " .Aceasta este urmata de un "film al vietii " individului , care prezinta ocazii pierdute , cum ar fi putut face mai bine sau cum i-ar fi putu ajuta pe ceilalalti.
Este o senzatie ca timpul si spatiul nu mai exista , si in momentul reintoarcerii la viata apare un sentiment intens de dezamagire.


Explicatiile 

Multe dintre aceste senzatii au explicatii stintifice . In momentul mortii au loc modificari fizice si chimice binecunoscute: in multe cazuri scade tensiunea arteriala si scaderea a cantitati de oxigen ce ajunge la creier. Ca urmare , unele dintre celulele creierului vor inceta sa functioneze inaintea altora.
    De exemplu , in acea parte a creierului in care este localizat centrul vazului , exista mai multe celule nervoase . O data cu incetarea functionarii acestora , sunt percepute si interpretate tot mai putine mesaje de la marginile campului vizual , astfel ca un creier care este pe cale de muri percepe o lumina stralucitoare
( situata in centrul campului vizual )  , cu marginile umbrite de pete intunecoase. La revenire , in memorie apare imaginea unui tunel .

Adreas URL :